Discutam seara trecuta cu C. despre o carte citita recent. Desi contine pasaje bune, iar partile finale sunt chiar reusite, Rebecca (Maurier) a reusit sa imi atinga apogeul nervilor in ceea ce priveste statutul de, hm, naivitate?

In ciuda a ceea ce ar trebui sa fie iubirea pentru persoana cu care traiesti, angrenarea in o serie de melodrame, multe inventate de catre personaj, ea face tot zbuciumul acela sa fie incredibil de obositor. Si nu in sensul bun. Totodata, dependenta continua de “imaginea creata celor din jur” care ajunge sa ia locul a ceea ce ar trebui sa fie “iubire” ma scoate din minti. E demna probabil de prima iubire cand mai multe nu stii.

Daca iti doresti ceva, iti misti fundul de jos si te lupti, nu stai si iti plangi supararea pana vine cineva dupa tine. Te poti trezi teribil de singur. Si nu ma luati cu sensibilitatea. Stiu prea bine cum sa fii sensibil, poate prea vulnerabil. Si nu imi calc in picioare prietenii pentru a obtine ceea ce vreau. Nu ma descarc atacandu-i pe altii, nu imi suprim frustrarile asupra celor care poate inca ma asculta. Nu pentru ca nu ar merita unii, ci pentru ca nu este cazul lor de rezolvat.

Si, nu, nu inveti neparat din cazaturile pe care le ei, ci din felul in care te ridici de jos.

Bonus, abandoned, cover Kamelot

Via Cristi Via Ameer.

1. Ce carte ai recomanda si de ce unui dezamagit din dragoste?

Cel mai iubit dintre pamanteni. Pentru ca ar avea de unde sa invete. Cel putin, in ceea ce priveste greselile.

2. Ce carte ai recomanda si de ce iubitului/iubitei?

Nunta in cer. Nu stii ce ai langa tine pana nu ai pierdut acel lucru. Several times.

3. Ce carte ai recomanda si de ce celui mai bun prieten?

Good Omens, pentru ca e, probabil, preferata mea, si a dracu’ de amuzanta. Si pentru ca ador umorul englezesc.

4. Ce carte ai recomanda si de ce unui copil de 10 ani?

Probabil ca Legendele Olimpului sau Ulita Copilariei. Pentru ca pe mine m-au fascinat la acea varsta.

5. Ce carte ai recomanda și de ce unui mare aventurier/călător?

Three Men in a Boat. Asta ai incercat?

6. Ce carte ai recomanda si de ce unui dusman cunoscut?

Wizard’s First Rule. Pentru a-i aminti ca tot raul trimis catre altii il va ajunge. Inzecit. Muahaha

7. Ce carte ai recomanda si de ce unei persoane care nu iubeste lectura?

Marile Sperante. Pentru ca a fost cartea care m-a corupt in mod definitiv si irevocabil de partea lecturii.

8. Ce carte ai recomanda si de ce unuia “cu nasul pe sus”?

Pride and Prejudice. Ca sa aiba idee cum e si “on the other side”

9. Ce carte ai recomanda si de ce celui care apare primul in lista ta de bloguri?

Pentru ca prima persoana nu-mi este cunoscuta, trecem la locul doi, deci Cristi. Acum e greu. Jurnalul unei fete greu de multumit. Pentru ca nu mi-am ales tocmai la intamplare subtitlul blogului

10. Ce carte ai recomanda si de ce unuia care crede ca le-a vazut pe toate in viata?

Domnisoara Christina. Toate implica si strigoi?

Dau mai departe lui Djinn.

Ma pierdusem in infern.

Un infern albastru, care sapa adanc in mine, in momentul in care ochii lui i-au intalnit pe ai mei. Am inghitit in sec. Simteam cum ma sufoc, insa cum nu puteam sa ii dau drumul, vroiam sa ma apropii, dar un gard imaginar ma tinea in loc, aratandu-mi limitele pe care mi le cunosteam demult. Ma simteam de parca as fi murit. Si totusi, ma privea. Cu uimire, cu recunoastere, de parca, intr-o alta viata, am fi fost amici eterni. Stia ca stiu, dar nu facea decat sa priveasca.

(…)

A fost pana in momentul in care i-am vazut chipul.
Nu avea cearcanele pe care le am atat in noptile pierdute gandindu-ma la versurile lui, scriindu-le cu mana mea. Devorandu-le. Nu avea cautatura mea ratacita, cea cu care m-am obisnuit inca din liceu. Probabil nici preocuparile mele, pasiunile care erau considerate ca “invechite” de catre toate cunostiintele.
Avea tenul alb, perfect, cu sprancenele bine conturate, cu ochii negri. Cu zambetul infailibil, formand doua gropite pentru care multi ar cadea prada(ale mele apar numai cand zambesc sarcastic, ca sa vezi). Cu parul lung si negru conturandu-i chipul rotund.
Privirea care ii era adresata.

Acela a fost momentul in care mi-am dat seama ca nu aveam nici o sansa.
Ea avea tot ce nu aveam eu.
Pe el, in mod special.

Our dreams were never made to last

Be VERY afraid.

Muse au scos o piesa noua. M-a lovit melancolia.

Sunt primele mele incercari, nu radeti prea tare

Why, oh why?
Am anulat un amarat de scan de virusi, care oricum intra automat in fiecare zi, facand calculatorul aproape inutilizabil.
And there it was.

Si, da, ecranul albastru e bau-bau’ meu. Deal with it.

*Coffee refill*

M-am trezit in miezul vacantei, cu absolut nicio notiune a timpului. Nu am intrevazuta nicio iesire din Bucuresti, deci sunt limitata destul de drastic in ceea ce priveste petrecerea timpului liber(?!).
De angajat nu mai vreau sa aud, cel putin anul acesta, cand o sa am licentele(yay), practica(inclusiv predare) plus admiterea la master.
Sunt intr-o continua stare de block (reader’s block, writer’s block, drawing block, etc). Nu am rabdare sa fac bijuterii, si nici sa-mi modific hainele care asteapta sa fie retusate de cateva luni.
Mi-a ramas WoW, unde ma joc pana mi se somn(and beyond) si cateva reprize de gatit, atunci cand am starea respectiva.

Get me out of here.