Empty Hollow
In ultima vreme sunt pusa destul de frecvent in situatia de a asista la involutia generatiilor mai tinere. Sunt foarte constienta de faptul ca exista exceptii, dar acestea au devenit mult prea pierdute printre randurile masive de adolescenti dezorientati.
Copile care inca nu au trecut de pubertate se inflacareaza insusi la gandul atentiei celor din jur, vanzandu-si, practic, inteligenta si sufletul pentru a capata un “statut” in ochii celorlalti. Care, odata ce ajung la un anume grad de saturatie in ceea ce priveste atentia primita, se autoproclama femme fatale si incearca sa se comporte ca atare, cazand intr-o penibilitate de mari orizonturi. Si devin din ce in ce mai avide dupa atentie, calcand peste bun simt, principii, prieteni sau chiar propria integritate morala. Care, aflate in valurile pe care se cred stapane, uita varsta pe care o detin.
Cu atat mai trista devine situatia cand comportamentul este acelasi si la varste mai inaintate, de cele mai multe ori chiar agravandu-se.
Ma simt neputincioasa gandidu-ma la persoanele carora voi incerca sa le fiu formator in educatie (din pdv profesional aproape ca mi-am pierdut speranta ca as putea) si la “ambitiile” lor, la varsta la care eu ma indragosteam pentru prima data de Eliade.
Asistam la o continua imbratisare a superficialitatii, a degradarii sentimentelor si mentalitatilor.
Privesti in ochii lor si nu poti vedea decat un pustiu dezolant, rezultatul indiferentei parintilor si a promovarii continue a aparentei, cea din urma ajungand sa fie subliniata pana la ridicol.
02/24/10 at 3:05 pm
ioana, nu mi-o lua in nume de rau insa poate nu te-ai fi indragostit niciodata de eliade, de dickens si lectura in general daca nu ar fi existat oameni in jurul tau care sa-ti atraga atentia asupra existentei unor alte orizonturi. ca formator in educatie ce vei fi, incearca sa faci acelasi lucru pentru altii. ai fi surprinsa daca ai vedea cat de mult se pot schimba oamenii, in bine, daca le acorzi o sansa si incerci sa vezi latura lor buna. care exista in fiecare. stii, oamenii chiar se schimba
02/24/10 at 5:51 pm
Oamenii se schimba rar, si de cele mai multe ori in rau. Nu sunt eu sceptica sau pesimista, dar asta e tendinta.
Da, au existat oameni in jurul meu care sa ma indrume, dar, in aceeasi masura, exista destule cazuri in care indrumarea este refuzata. Sunt mai multi factori care contribuie aici, vointa este unul dintre ei.
Si am incercat sa ajut si alte persoane. Cand am zis eu ca nu as acorda nicio sansa?
02/24/10 at 5:58 pm
nu stiu, din postul tau am avut impresia ca esti dezamagita de generatia tanara si in acelasi timp ca nu intrevezi o schimbare in bine. e drept ca si vointa pe care o invoci e importanta, totusi eu la aceasta varsta caracterele sunt inca maleabile.
daca gandim ca oamenii se schimba rar sau in rau, nu obtinem niciun rezultat. daca ne-am da silinta sa gandim contrariul, sa fim pozitivi si sa ne straduim sa schimbam ceva… cine stie, poate cuvintele din mottoul tau, ‘vreau sa las ceva in urma mea’, adoptand aceasta atitudine, vor fi mai mult decat niste cuvinte
02/24/10 at 7:59 pm
Nu stiu exact in ce turnulet de fildes sau in ce bula atemporala si rupta de realitate traiesti, shaki_rechina@yahoo.com, dar in lumea reala nu este chiar atat de simplu… Dar copiii din ziua de azi nu mai au valori la care sa se raporteze, care sa nu fie vulgare sau imorale. Si tocmai pentru ca sunt maleabili, ei sunt la fel de incapatanati si refuza orice influenta, care difera de calea pe care doresc ei sa mearga… Cu alte cuvinte, daca unei pustoaice de 14 ani i se pare foarte “mijto” sa aiba unghii false de 7cm, sa se fardeze turbat, sa se imbrace ca o cocota de la colt si sa se vopseasca cat mai blond (chiar daca ea este bruneta) o va face pentru ca asa i se pare ei ca este considerata frumoasa, ca este apreciata de baieti si nimic din ce va incerca mama si tata si orice alt mentor sa-i explice ca este potrivit varstei ei nu va gasi in ea vre-un ecou… Pe de alta parte, daca nu ai observat acum se duce o campanie masiva de indobitocire a masei populatiei… Si cum zicea candva Negruzzi “multi, dar prosti”, campania asta prinde radacini si efectele se vad.
02/24/10 at 9:51 pm
draga domnule / doamna anonim(a) – vorba iubitei mele prietene, cat admir curajul celor care nu-si asuma parerile folosindu-si numele intr-un dialog, fie el si virtual – tocmai pentru ca situatia e asa cum este, cred ca o valoare mai mare o are orice incercare de a contracara promovarea falselor valori, in loc de a ne margini sa observam ca acest lucru se intampla. in rest, nu apreciez tonul dumitale, mai ales ca sunt la varsta si maturitatea necesare de a evalua lumea in care traim mult mai precis decat ai putea tu crede din doua commenturi pe un blog. de altfel rolul lor nu era de a starni o polemica, ci de a oferi si un alt punct de vedere – imi pare rau daca vad ca deranjeaza.
03/01/10 at 8:31 pm
Nu era anonim, aparent nu a mers field-ul cum trebuie.