The Bunny Mastermind

Nu stiu altii cum sunt, dar eu am o problema cu multimile, si inca una mare. Si nu este (numai) de oridin psihologic. Lasand la o parte instinctele mele de sociopata, o spun, fara nicio rautate: Am rau de multime. In special de multimea care se impinge(aer putin), tinand lumanari(aer si mai putin), si fara intentie de a se da la o parte cand le zici “pardon”/”ma scuzatzi”(riscul de a ma prabusi peste vrun copchil nevinovat creascand simtitor)
Da, aseara mi s-a facut rau. Si nu, nu-s de vina roacele. Punand cap la cap lipsa generala de aer si faptul ca am cam uitat sa mananc zilele astea, a rezultat o stare acuta de lesin urmata de tziuit de urechi(da, am si o problema cu tensiunea, sunt un magnet pentru probleme)
Si nu inteleg imbulzeala. Nu inteleg de ce a trebuit sa stam(ca nu am mers singura, doh) in asa o aglomeratie, cand 10 m mai incolo era mult mai lejer din toate pdv. Dar nu(si am vazut ca asta e impulsul general, de a te duce cat mai in fata, da-l in mama lui de bun simt). Asa am ajuns eu aproape lesinata stand pe o bordura, singura, de noaptea Invierii. Si, biensur, nimeni nu s-a deranjat sa vina dupa mine.

A, da. Iepuras fericit, cititori si necititori.

Acum nu va suparati, dar trebuie sa ajut la punerea mesei.